Yello si bine v-am regasit la un nou episod de vitamina muzicala. In sfarsit, se pare ca a venit si primavara - cel putin calendarul asta imi spune. Cu 16 grade afara si 20 in casa, tind sa cred ca are dreptate...
Muzica este un cuvant colectiv. Ea defineste o combinatie de sunete, date de instrumente si/sau vocal. Muzica face parte din cuvantul si mai colectiv "arta", care - cu toate ca nu se poate defini intru totul - are la baza un element important: originalitatea. Mona Lisa este, intai de toate, arta, iar apoi e un produs. Muzica, fiind - asa cum am mai spus - un cuvant colectiv, implica niste elemente vitale fara de care nu exista: calitate vocala si intrumentatie cat de cat logica. Ceea ce nu se include intr-un anumit gen muzical, tind sa cred ca nu se numeste muzica. Nu orice zgomot poate fi considerat automat arta. Daca ar fi asa, atunci s-ar face un gen muzical bazat chiar si pe motoare cu ardere interna, unde tractorul John Deer ar fi bassul, camioneta Volvo ar fi tenor, Peugeot 206-le alto si micutul scooter Suzuki ar fi soprana. A nu se confunda muzica cu sunetele si cu zgomotul. Uneori, imi place sa "privesc" muzica, ca pe un puzzle. Astazi va prezint cateva din aceste bucati...
Florent Pagny nu este foarte cunoscut, insa este un reprezentant al popului francez. Pe plan muzical, se poate mandri cu o voce puternica, colorata pe alocuri cu o "raguseala artistica". Partea instrumentala este si ea foarte complexa, dovedind talent si maturitate. Francezii tind sa faca lucruri de calitate si chiar au habar de arta, tocmai fiindca sunt un popor liberal dar - in acelasi timp - ingradit de barierele calitatii. Cu alte cuvinte, Pagny a stiut ca liberalismul artistic trebuie combinat cu anumite reguli pentru a produce calitate. Si uite ca modelul francez functioneaza din nou...
Who was first? Lady Gaga sau Florence and the Machine? Eu zic ca cea din urma... Florence este si ea un newcommer in muzica contemporana si o "tipa din aia excentrica". In comparatie cu Gaga (fiindca ea e in voga in momentul de fata), Florence face totul la fel, insa mult mai artistic, ceea ce nu ma mira, fiindca este get-beget englezoaica. Ceea ce o face intr-adevar unica este capacitatea de a juca un teatru perfect in timp ce canta. In decursul istoriei muzicale au fost destui excentrici, insa varianta prezentata de ea mi se pare cel mai "frumos excentricism" intalnit vreodata. In cazul ei, nu mai vorbim despre excentric ca de un "side-product" al modului de prezentare a muzicii. Ceea ce prezinta Florence este arta pura intr-un Tim Burton style.
Five for Fighting aka John Ondrasik este artistul in spatele numeroaselor coloane sonore printre care August Rush, We Were Soldiers, Chicken Little, Brothers at War si inca cateva. Pe langa soundtrack-uri, s-a mai ocupat si de artisti, printre care "The Backstreet Boys" si Josh Gorban. Ca sa vedeti cine-i in spatele succesului altora. Stilul abordat este acel bine-cunoscut pop-rock, asemanator cu genul abordat de Take That. Un detaliu interesant ar fi poate pasiunea lui pentru armata americana si dragostea pentru soldati - fapt care l-a determinat sa le ofere, in mod gratuit, compilatii intregi de muzica pe suport optic si in varianta digitala spre descarcare.
O voce inconfundabila, un talent al zilelor noastre, care ne canta despre iubire si suferinta, uitare si decadere si care se plimba nestingherit in sfera magica a cuvintelor de basm, oferindu-ne un adevarat spectacol in versuri - este de-al nostru. Probabil ca il stiti drept "tipu' cu termopanele". Am placerea sa vi-l prezint pe unul dintre putinii maestrii ai muzicii romanesti contemporane. El este, Florin Chilian!!! Muzica lui se remarca prin textele extrem de expresive, adevarate poeme care merita ascultate, uneori sentimentale, alteori cu o nota cinica fata de societate. "Chiar daca" nu este incantat de downloadarile ilegale, am sa va ofer in acest episod doar trei dintre multele creatii ale artistului.
O incursiune in inima vremurilor medievale, un amalgam de mituri. O lume a cavalerilor, regilor, reginelor, zanelor, elfilor, piticilor si vrajitoarelor...Deodata, pe masura ce inaintam prin padurea deasa si intunecata, incepe sa se desluseasca ecoul unei voci serafice si suave, care parca ne hipnotizeaza. Suntem atat de fascinati, incat ne vine greu sa credem ca poate fi vorba despre un... Faun...
Bineinteles, toata imaginea muzicii este mult, muuult mai mare decat ce s-a prezentat astazi, sau chiar si prin toate cele 8 episoade publicate pana azi. Muzica insasi este un univers infinit, insa - exact cum observam o mica stea pe cerul nemarginit -, exista artisti care stralucesc in noapte... ca Luceferii. Asadar, va las cu ochii-n stele si va doresc o saptamana usoara, luminata de acesti artisti minunati.
Detalii despre aceasta serie si cum puteti participa la ea, aflati AICI.
[c] 2010 - EasyCom (Attila Vago); Toate drepturile rezervate.
Florent Pagny nu este foarte cunoscut, insa este un reprezentant al popului francez. Pe plan muzical, se poate mandri cu o voce puternica, colorata pe alocuri cu o "raguseala artistica". Partea instrumentala este si ea foarte complexa, dovedind talent si maturitate. Francezii tind sa faca lucruri de calitate si chiar au habar de arta, tocmai fiindca sunt un popor liberal dar - in acelasi timp - ingradit de barierele calitatii. Cu alte cuvinte, Pagny a stiut ca liberalismul artistic trebuie combinat cu anumite reguli pentru a produce calitate. Si uite ca modelul francez functioneaza din nou...
Who was first? Lady Gaga sau Florence and the Machine? Eu zic ca cea din urma... Florence este si ea un newcommer in muzica contemporana si o "tipa din aia excentrica". In comparatie cu Gaga (fiindca ea e in voga in momentul de fata), Florence face totul la fel, insa mult mai artistic, ceea ce nu ma mira, fiindca este get-beget englezoaica. Ceea ce o face intr-adevar unica este capacitatea de a juca un teatru perfect in timp ce canta. In decursul istoriei muzicale au fost destui excentrici, insa varianta prezentata de ea mi se pare cel mai "frumos excentricism" intalnit vreodata. In cazul ei, nu mai vorbim despre excentric ca de un "side-product" al modului de prezentare a muzicii. Ceea ce prezinta Florence este arta pura intr-un Tim Burton style.
Five for Fighting aka John Ondrasik este artistul in spatele numeroaselor coloane sonore printre care August Rush, We Were Soldiers, Chicken Little, Brothers at War si inca cateva. Pe langa soundtrack-uri, s-a mai ocupat si de artisti, printre care "The Backstreet Boys" si Josh Gorban. Ca sa vedeti cine-i in spatele succesului altora. Stilul abordat este acel bine-cunoscut pop-rock, asemanator cu genul abordat de Take That. Un detaliu interesant ar fi poate pasiunea lui pentru armata americana si dragostea pentru soldati - fapt care l-a determinat sa le ofere, in mod gratuit, compilatii intregi de muzica pe suport optic si in varianta digitala spre descarcare.
O voce inconfundabila, un talent al zilelor noastre, care ne canta despre iubire si suferinta, uitare si decadere si care se plimba nestingherit in sfera magica a cuvintelor de basm, oferindu-ne un adevarat spectacol in versuri - este de-al nostru. Probabil ca il stiti drept "tipu' cu termopanele". Am placerea sa vi-l prezint pe unul dintre putinii maestrii ai muzicii romanesti contemporane. El este, Florin Chilian!!! Muzica lui se remarca prin textele extrem de expresive, adevarate poeme care merita ascultate, uneori sentimentale, alteori cu o nota cinica fata de societate. "Chiar daca" nu este incantat de downloadarile ilegale, am sa va ofer in acest episod doar trei dintre multele creatii ale artistului.
O incursiune in inima vremurilor medievale, un amalgam de mituri. O lume a cavalerilor, regilor, reginelor, zanelor, elfilor, piticilor si vrajitoarelor...Deodata, pe masura ce inaintam prin padurea deasa si intunecata, incepe sa se desluseasca ecoul unei voci serafice si suave, care parca ne hipnotizeaza. Suntem atat de fascinati, incat ne vine greu sa credem ca poate fi vorba despre un... Faun...
