Noaptea este ziua celor care cauta in ei si nu in altii. (Bradut Covaliu) - Mai adu-mi o bere! ii striga fata barmanului. 22:13.
Orasul e mic, dar e plin de baruri si puburi. Si de oameni care le populeaza.
- N-ai zice ca tipa e genu' care bea mai mult de doua guri de alcool ! Ea, tipa, chiar e genul care se opreste dupa doua guri de bere. Dar nu azi. A plecat in fuga de acasa, doar ca sa intre in primul bar. A comandat o doza inocenta de cola.
Tamplele intre maini, un oftat, un zambet sec aruncat barmanului cand a venit sa-i ia comanda, l-a facut pe acesta sa modifice putin playlistul pentru ea. Era singura clienta. Si asa, din boxe a inceput sa se auda Straylight Run - "Now it's done".
Formatie infiintata prin 2003, undeva in New York, cu o istorie la fel de fascinanta ca a majoritatii formatiilor. Prin definitie doi membrii cantau initial intr-o alta formatie, cateva dintre piesele scrise nu se potriveau cu stilul acelei formatii, intre timp s-au despartit, s-au mai schimbat vreo cinci membri pe parcurs si intr-un final au ajuns in formula Straylight Run. Viitorul formatiei este in momentul de fata incert, avand in vedere ca cei doi membrii infideli, se intorc in trupa pe care au parasit-o. Cu mentiunea ca Straylight Run se poate reuni oricand. Si da, aceasta este declaratia lor.
Iasmina pe numele ei, incepe sa se dezghete. Impinge usor doza de cola cu varful degetelor si comanda o bere. Strange paharul bine intre palme. Ce sa faca? A pierdut. Sigur ca se gandeste cate lucruri ar fi putut face diferit. Dar melodia, si vocea de cristal a interpretei, o face sa inteleaga ca, de fapt, era prea tarziu.Sigur ca ii pare rau, dar tine cu dintii de amintire. Doar in noaptea asta, nu vrea sa-i dea drumul. Cand va iesi din bar isi va sterge lacrimile, maine o va lua de la capat. Dar pentru moment, un vartej de senzatii, amintiri, reprosuri, asigurari, negari si neputinta ii invaluie fiinta.
Nu departe de bar, o fata si un baiat, evident indragostiti, se indreapta catre statia de autobuz. - De ce felinarele ne lumineaza pasii ? Fata incepe sa fredoneze o bucata dintr-o melodie: Sara Melson-Never been hurt. Sara Melson e fiicaa doi profesori iubitori de muzica. Dupa ce venea de la scoala, petrcea ore in sir ascultand discurile parintilor ei si memorand versurile pieselor. A inceput sa cante la chitara si la pian, a scris versuri, povestioare, si alte cele, ca intr-un final sa ajunga sa-si creeze propria muzica. Si stilul unic. Cantecele
ei sunt un cocktail folk, rock, pop, country si soul. Vocea ei este blanda dar puternica in acelasi timp.
Baiatul care astepta autobuzul in aceeasi statie, asculta in casti Simple Plan-Save you. Da, acel Simple Plan, in caz ca unii stiu despre ce vorbesc. Acei tipi imaturi in care tipau ca lumea e nedreapta si ca vor sa ramana mereu copii, sa distruga masina tatei, etc. Personal ii admir pentru ca de la versuri in care se regasesc pustii de 14 ani, si de la un pop-punk extrem de comun, si-au dezvoltat un stil aparte, un sound nou, si lupta impotriva cancerului. It's a long way to the top.
Cei doi imbratisati, asteapta ultimul autobuz. Stau imbratisati de parca ar fi ultima imbratisare, din ultima noapte, asteptand ultimul autobuz. Doar felinarele continua sa arda mereu la fel, fara sa le fie frica ca la un
moment dat, pasiunea cu care se aprind, s-ar putea stinge. Si ar putea ramane stinse pentru totdeauna.
In partea cealalta a orasului, un alt local a fost inchiriat. 00:15. Radu si Ana isi sarbatoresc zilele de nastere impreuna. El a implinit 18 ani, ea 16. Agitatie, agitatie. Prietenii isi etaleaza pletele. Sunt multi "rockeri" prin preajma. Le place sa fredoneze pe Guns n Roses si sa dea din "pleata" pe Skillet. E trecut de miezul noptii si toata lumea ciocneste pahare de sampanie.
Ea pleaca brusc din cercul de prieteni cu care conversa, impulsionata de o anumita idee care i se iveste in minte. Schimba melodia. Unul dintre prieteni tresare la auzul primelor acorduri. - Doar nu crezi ca am uitat? Asta e pentru tine ! - in glas i se citeste entuziasmul dar si nostalgia.
El, cel impresionat, tinea foarte mult la prietenii lui. Dar a fost indepartat de o hotarare irevocabila. Pleca in Anglia. A stat in Anglia o jumatate de an. Nu a reusit sa-si faca prieteni, si de fiecare data cand il apuca dorul de casa, asculta o anume piesa : Stone Sour-Through the glass. Intr-o seara,
dorind sa-i spuna ca ii e dor de ea, i-a trimis piesa pe messenger.
Desi baietii de la Stone Sour sunt dedicati stilului "hard rock" din 1992, sunt capabili de cateva balade... rock de exceptie. Pentru cei interesati ar putea fi ceva mai inedit faptul ca fondatorul trupei este Corey Taylor, care mai apoi a devenit vocalistul trupei Slipknot.
Nu, cei doi nu se iubesc, dar asta nu-i impiedica sa impartaseasca un sentiment sincer. Cinci dintre prieteni se apuca de dupa umeri,fredonand Through the glass privindu-se in ochi. Pentru o noapte, Ana a avut impresia ca se afla intr-un loc unde timpul si spatiul nu mai exista.Exista doar muzica.Doar muzica si sinceritatea ei. Bineinteles, doar pentru o noapte.
01:03.
Alex se intoarce din oras, in cartierul lui de la periferia orasului. A baut multe pahare, dar nu e beat. E unul dintre tipii pe care daca i-ai intreba cat de greu se imbata, ti-ar raspunde ca poate sa dea pe gat un camion de bere si tot s-ar intoarce pe picioare acasa. Deh, experienta. Se asaza frumos pe o banca, isi aprinde o tigara si trage fumul in piept. Ii face placere sa-si dea singur suturi in fund si sa-si faca morala pentru fiecare lucru. Bineinteles ca nu e multumit de propria persoana. Prin definitie nu e multumit de prea multe lucruri. Poate si de aceea priveste cu ironie fata care trece prin fata bancii, ascultand Staind - So far away.
Chiar incearca s-o ia in ras, sa strige dupa ea, dar nu-i prea merge figura. Ea e o persoana chiar implinita. Nu are o viata perfecta, dar a ajuns intr-un punct in care a invatat sa-si accepte viata, sa-si accepte calitatile si defectele, si e hotarata sa traiasca schimbarea. E uneori confuza si ii
e putin teama de viitor, dar isi revine repede.
Este frumos sa poti privi in urma, sa rememorezi momentele trecute si sa-ti dai seama, de fapt, cat de mult timp a trecut, cate lucruri s-au schimbat si cat de departe ai ajuns acum. In momentul in care vei fi impacat cu tine insuti, vei trai un lucru extrem de simplu, dar profund: Vei deveni constient ca in acest moment, aici si acum, esti o fiinta vie. Si vei fi coplesit si de simplul fapt ca, aici si acum, constientizezi faptul ca tu, fiinta vie, respiri, gandesti, dar cel mai important, simti ceva. Abia atunci Pamantul nu va mai fi plat si Soarele nu se va mai roti in jurul lui.