Despre Mylene si al ei univers, s-au scris multe de-a lungul anilor. Un univers care isi schimba fata in functie de cine il priveste. Un univers unic, in care se refugiaza de fiecare data si pe care ni-l prezinta prin cuvinte cu grija alese, prin poezii, uneori complexe, un univers criptat din care ne vorbeste despre ea, despre temerile ei, despre iubirile ei, despre sperantele ei. Univers in care te regasesti si pe care il redescoperi la fiecare ascultare. "Ainsi soit elle", in citeva cuvinte...

Desi acest prim articol se voia o mica incursiune in lumea de poveste creata de Mylene Farmer, am realizat dupa primele rinduri ca un rezumat pe aceasta tema nu isi are locul aici, fiind mult prea scurt pentru a detalia o cariera creata in jurul simbolurilor si a unei lumi fantastice, pe care fiecare ascultator o descopera inca de la primele melodii.

Mylene nu vorbeste despre ea. Cel putin nu asa cum am vrea noi sa o faca. Pentru a descoperi artistul din spatele scenei, trebuie sa ne facem loc prin voalul de cuvinte capcana si muzica aproape psihedelica cu care ne-a obisnuit pina acum. In acest prim articol, voi incerca sa acopar una dintre primele ei creatii, care a ajuns in foarte scurt timp un imn al celor care cautau libertatea, in Franta de la inceputul anilor `90, o creatie care a rezistat timpului si prin care ne putem identifica la fel de bine si astazi, la fel cum o faceau ei, acum 20 de ani.

---

Desenchantee

La urma urmei, ce reprezinta Desenchantee? Pentru noi, ascultatorii? Este o melodie de dragoste? Este o melodie politica, asa cum s-a afirmat o perioada lunga de timp? Din nefericire pentru unii, mesajul pe care aceasta melodie il transmite este mai degraba pesimist.

Desenchantee,ne prezinta viata. Asa cum era ea, in Franta lui 1991. Oare? Generatia de atunci s-a identificat cu aceste versuri, insa melodia a reusit sa rupa barierele timpului, fiind si astazi la fel de recenta si la fel de expresiva, poate chiar mai expresiva decit acum 20 de ani.

Desenchantee ne arata libertatea intr-o lume oribila. Probabil lumea in care traim, speram si visam. Evoca intr-un mod simplu, atit prin imagini cit si prin cuvinte, greutatile pe care le avem de infruntat in viata de zi cu zi, suferinta, atit fizica cit si psihica, pe care trebuie sa o induram in aceasta calatorie prin viata, dar in acelasi timp ne arata ca, intr-un fel, indiferent de obstacolele care ne asteapta la orice colt, putem gasi speranta, fericirea si implinirea, chiar si aici, in aceasta lume aflata in declin. Viata traita in disperare, are amprenta lui Emil Cioran si a lui creatie, Pe culmile disperarii, una dintre influentele notabile ale acestei melodii.

Incertitudine si dilema, este ceea ce gasim inca din primele versuri ale melodiei. Nager dans les eaux troubles, des lendemains - innotind in apele tulburi, ale zilei de miine artista ne lasa pe noi sa ne punem intrebarea, daca va mai exista ziua de miine. Lumea ei este atit de poluata, incit visele si sperantele ii sunt umbrite de indoiala. A obosit inotind prin viata, impotriva unor curenti mult prea puternici pentru ea. Ii este frica. Daca se opreste si se lasa purtata de aceste ape tulburi poate ajunge in locuri nedorite.

Ea asteapta sfirsitul aici (attendre ici la fin), in speranta ca cineva o va gasi (je cherche une ame, qui, pourra m`aider) si o va ajuta sa se ridice peste aerul greu (flotter dans l`air trop lourd, du presque rien) aratindu-i o alta lume, o lume la care viseaza, o lume in care sa poata sa-si regaseasca inocenta (je voudrais retrouver l`innocence). Dar de ce aproape nimic? Desi se simte pierduta in aceasta lume cuprinsa de haos (tout est chaos) artista nu a renuntat la speranta, stiind ca undeva, peste norul greu de praf, se afla orizontul mult cautat, la care tinjeste de atita timp.

Sentimente impartasite totusi cu o generatie intreaga. Atunci, ca si acum. Nu s-au schimbat foarte multe, fiindca facem acelasi efort, uneori supra-omenesc, ca sa traim la standardele stabilite chiar de noi. Depunem acelasi efort pentru a supravietui intr-o lume pe care o consideram, toleranta, dar care in schimb este perfida si meschina si care te poate distruge in citeva clipe daca nu esti atent. Si ajungi la un moment dat sa te intrebi, pentru ce aceasta lupta, atunci cind nimic nu are nici un sens si nimic nu este asa cum ai vrea sa fie (Plus rien n`a de sens, plus rien ne va...).

Je suis, d`une generation, desenchantee: Acestea sunt vremurile unor generatii deziluzionate, din care facem parte, mai mult sau mai putin, generatii cu asteptari marete, dar care sunt nevoite sa supravietuiasca intr-un haos continuu.

O melodie simpla, care cauta raspunsul la o intrebare complexa: ce facem dupa ce ne gasim propria libertate? Cuvinte care au rasunat in urechile lor, intr-o perioada in care aproape ca puteam simti fiorii libertatii, dar constienti fiecare ca nu vom putea respira niciodata atit de sus. Pentru ce ne zbatem, din moment ce toti asteptam sfirsitul aici?


Versurile sunt completate de imaginile oferite de videoclipul lui Laurent Boutonnat. Filmat la Budapesta, in Februarie 1991, clipul prezinta un lagar de concentrare intr-o lume postbelica si este format din doua parti: resemnare si revolta.

Ne sunt prezentate imagini violente, ale unor copii tristi si suparati, care fumeaza, scuipa si se bat, extrem de slabiti ca urmare a batailor si al traiului extrem de greu pe care sunt obligati sa-l indure. Sunt copii a caror inocenta a fost furata, care au fost rupti de copilarie si de visele si sperantele ei. Copii plini de singe, cu ochii umflati, murdari si satui de traiul infect in care sunt nevoiti sa traiasca. Lumea aproape scirboasa prezentata in imagini o putem regasi descrisa amanuntit de Emil Cioran.

"Ce-ar fi daca fata omului ar putea exprima adecvat toata suferinta interioara, daca in expresie s-ar obiectiva intreg chinul interior? Am mai putea sta de vorba intre noi? N-ar trebui sa vorbim atunci cu miinile pe fata? Viata ar fi realmente imposibila daca tot ce avem noi ca infinit de simtire ar fi exprimabil in liniile fetii. Nimeni n-ar mai indrazni sa se priveasca in oglinda, caci o imagine grotesca si tragica in acelasi timp ar amesteca in contururile fizionomiei pete si dungi de singe, rani care nu pot fi inchise si siroaie de lacrimi care nu pot fi stapinite. As avea o voluptate plina de groaza sa vad cum izbucneste, in armonia comoda si superficiala de fiecare zi, un vulcan de singe, tisniri rosii ca focul si arzatoare ca deznadejdea, cum toate ranile fiintei noastre s-ar deschide iremediabil pentru a face din noi o eruptie singeroasa. Numai atunci am pricepe si am aprecia avantajele singuratatii, care ne face suferinta atit de muta si de inaccesibila." (Emil Cioran - Pe culmile disperarii)

Tout est chaos - Totul este haos, intr-o lume uitata, intr-un secol al intrebarilor, intr-o lume care ar trebui sa semene toleranta si incredere. Secolul XX, probabil evocat putin criptic si vag. Un secol macinat de razboaie, un secol care arata adevarata fata a omului, om care nu este civilizat, ci care prefera sa distruga vieti si vise pentru a-si stapini propria sete de putere.

Religia nu lipseste nici de aceasta data. Insa tonul pesimist al melodiei ne aduce la intrebarea unde este Dumnezeu? Si nu ca fiinta, prezenta fizic sau prin actiuni. Se cauta aici un simbol, acea mina de ajutor care sa te ajute sa te ridici atunci cind iti este mai greu. La un nivel sarcastic, se pune intrebarea, in cine sa ne incredem, dintre cei care pretind, ca ne pot ajuta? (A quel sein se vouer, qui peut pretendre, nous, bercer dans son ventre?). Mai exista oare Dumnezeu in acest haos?

Revolta este insufletita prin tinarul "Gavroche", care decide sa-si cistige libertatea raspunzind cu aceeasi viloenta impotriva celor care i-au luat-o. Scena de altfel contestata la acea vreme de multe televiziuni, momentul in care pune mina pe o mitraliera si trage in gardieni, cu zimbetul pe buze, aruncind apoi arma, cu o expresie a fetei ce denota o sadisfactie groteasca.

Acest "Gavroche" este cel care ii va conduce pe copiii viitoarei generatii catre noi orizonturi, insa odata iesiti din apele tulburi se confrunta cu o noua realitate: desertul libertatii.

"M-am regasit intr-o generatie pe care am presupus-o deziluzionata. Insa nu poti pune toate aceste cuvinte intr-o melodie, ar fi prea multe si nu ar iesi prea frumos. Asadar am fost nevoita sa evoc instant aceasta generatie. Nu contest ceea ce am scris, dar, in acelasi timp, nu revendic o generatie, nu sunt purtatorul de cuvint al unei generatii. Mi-am imaginat-o deziluzionata, fiindca am avut impresia - deseori citez din Cioran, care vorbeste despre libertate, si care spune "liber intr-un desert" - am avut impresia ca ar fi indicat pentru aceasta generatie sa lupte, si sa aiba aceasta dorinta de revolta, revolte care duc... pentru mine, in neant... in cele din urma fiecare are propria lui parere despre aceste lucruri, dar simt ca acum cind fierbe, totul va duce la o mare dezamagire, iar apoi spre deziluzie. E o viziune, cred ca putin pesimista..." (Mylene Farmer - Radio 2 Belgia, 1991)

Asadar, raminem si asteptam aici sfirsitul, in aceste ape tulburi, cuprinse de haos, in care nimic nu mai are sens dar din care incercam sa evadam in fiecare zi.

Desenchantee a depasit totusi viziunea artistei asupra libertatii. A inspirat si influentat o generatie intreaga, insa a mers mai departe de atit. Modul vag in care a fost scrisa a lasat loc la foarte multe interpretari de-a lungul timpului. Fiecare a ascultat melodia si a inteles ce a vrut, totusi ea pastrindu-si esenta chiar si in contexte diferite.
O adaptare venita din partea artistei Kate Ryan a dat o noua dimensiune si o alta nota atit melodiei cit si mesajului transmis de ea. Avem aici aceleasi versuri, dar care nu mai cauta libertatea intr-o lume cuprinsa de haos, ci dragostea adevarata, pe fondul unor sentimente haotice si fara sens. Insa, chiar si aceasta viziune a fost dezvoltata si interpretata in diverse moduri.

Desenchantee ramine astfel un pilon solid in cariera artistei, beneficiind de posibilitatea de a sensibiliza ascultatorul, in contexte diferite, ceea ce o face o piesa la fel de recenta ca si acum 20 de ani cind a fost scrisa.

Mie, nu imi ramine decit sa va urez in continuare auditie placuta, si eventual dupa ce ascultati aceasta piesa, puteti sa lasati un comentariu mai jos, prin care sa va exprimati propria parere.

Clip Original


Clip live


Clip in varianta Kate Ryan


Piese sau albume intregi "Mylene Farmer" se pot descarca legal AICI

Acest articol este oferit spre descarcare in format PDF AICI.
Pentru mai multe detalii despre Mylene Farmer in limba romana, puteti accesa site-ul dedicat artistei AICI.
Sursa: mylenefarmer.ro



[Puggy]