Artisti precum Dan Bittman (Holograf), Florin Chilian, Nicu Covaci, Angela Gheorghiu, Alexandru Velea, Vladi Cnejevici, Andrei Maria Tiberiu (Smiley), Florin Grozea (Hi-Q), Marian Ionescu (Directia 5), Mihai Georgescu (Bere Gratis) se adreseaza Ministrului Culturii pentru sustinerea initiativei europene de schimbare a termenului de protectie a inregistrarilor sonore de la 50 la 95 de ani.
Cu toate ca aceasta decizie este extrem de relevanta pentru evolutia industriei muzicale nu ne-a fost comunicat motivul votului negativ dat de Romania pentru aceasta schimbare. Chiar mai mult descurajaza initiativa tinerilor de a se indrepta catre o cariera in muzica si automat calitatea si rezultatele culturale in acest domeniu vor scadea semnificativ.
Petitia de prelungire a drepturilor artistiilor este semnata de peste 38000 de artisti din Europa si din lume, (conform IFPI - http://www.ifpi.org/content/library/petition.pdf#page=1), ca urmare ne dorim ca aceasta initiativa sa fie luata in serios si de autoritatile romane.
SCRISOARE DESCHISA
In atentia Domnului Teodor Paleologu, Ministrul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National
Pozitia artistilor romani fata de decizia Guvernului Romaniei de a respinge Proiectul de Directiva privind prelungirea termenului de protectie a inregistrarilor sonore
Domnule Ministru Teodor Paleologu,
Prin intermediul acestei scrisori apelam la dumneavoastra, in calitate de Ministru al Culturii, si va rugam insistent sa ne ajutati in eforturile noastre de a modifica termenul de protectie a inregistrarilor sonore in contextul dezbaterii la nivel european a acestei schimbari.
Initiativa Comisiei Europene de a extinde termenul de protectie pentru artistii si producatorii de inregistrari sonore de la 50 la 95 de ani este un semnal clar al faptului ca Europa pune valoare pe talentul sau muzical. Artistii romani si intreaga industrie muzicala din Romania, sustin propunerea Comisiei de a adnota Directiva Termenului de Protectie existenta (2006/116/EC), si asteptam sprijin si din partea dumneavoastra, in scopul sustinerii si conservarii valorilor muzicale romanesti si europene.
Propunerea Comisiei de a extinde termenul de protectie la 95 de ani este oportuna in contextul in care industriile de creatie bazate pe proprietatea intelectuala genereaza un procent in crestere de PIB in UE. In Romania, contributia industriilor bazate pe copyright la PIB-ul Romaniei depaseste 5% la nivelul anului 2005, in prezent fiind mai ridicata.
Diferenta semnificativa dintre marimea termenelor de protectie in UE si SUA faciliteaza pirateria, in special in mediul online acolo unde tehnologia permite inregistrarilor care au intrat in domeniul public in Europa sa fie transmise in tari unde inregistrarile sunt inca sub termenul de protectie.
Uniunea Europeana a ramas in spatele multor altor tari in ceea ce priveste asigurarea faptului ca artistii, interpretii si casele de productie au un termen de protectie adecvat pentru inregistrari. Tari care permit un termen de protectie mai lung decat cel al UE includ: Statele Unite (95-120 ani), Mexic (75 ani), Chile (70 ani), Brazilia (70 ani), Peru (70 ani), Turcia (70 ani), India (60 ani) si Venezuela (60 ani). Australia si Singapore sunt de asemenea pentru extinderea termenului la 70 de ani. Exista un context global spre atingerea unui termen de protectie mai lung.
In contextul actualei reglementari, numarul de inregistrari care sunt pe cale sa iasa de sub protectie este in continua crestere, si include cateva din cele mai importante lucrari muzicale clasice si lucrari ale unor artisti de top ai secolului 20 (Beatles, dar si Maria Tanase, Anda Calugareanu, Florian Pitis, etc). Nu exista nici un motiv pentru care artistii sau urmasii acestora sa nu beneficieze de dreptul de a trai de pe urma muncii lor sau a predecesorilor.
Fata de aceasta initiativa, Guvernul Romaniei intelege sa se opuna fara a preciza motive concrete. Mai exact, Ministerul Culturii impreuna cu Departamentul de Afaceri Europene (DAE) au transmis Reprezentantului Permanent al Romaniei la UE, Dl. Marius Hirte precum si Dnei Director General al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, Dna Rodica Parvu, opozitia fata de acest proiect de Directiva, acestia votand totodata si pentru blocarea discutiilor pe marginea proiectului.
Cu atat mai mult, nu intelegem pozitia dumneavoastra daca luam in considerare si faptul ca prelungirea termenului de protectie a inregistrarilor sonore asigura incasari pe termen mai indelungat la bugetul de stat, rezultate din exploatarea drepturilor artistilor si producatorilor, mai ales in cazul catalogului Electrecord, in cazul arhivelor Societatii Romane de Televiziune si Radiodifuziune si, in general, a tuturor inregistrarilor facute in anii 50-70.
Poate cel mai puternic argument este posibilitatea ca un numar mare de artisti sa ajunga in timpul vietii sa isi vada muzica iesita de sub protectia drepturilor de autor avand in vedere ca durata de 50 de ani este o varsta de viata scurta pentru o opera.
Va rugam sa tineti cont de toate aceste lucruri si, ca urmare, sa va reconsiderati pozitia fata de propunerea Comisiei Europene in sensul celor argumentate mai sus si sa comunicati decizia pe care o veti lua tinand cont de faptul ca aceasta ne influenteaza semnificativ viata.
Dan Bittman (Holograf)
Florin Chilian
Nicu Covaci
Angela Gheorghiu
Alexandru Velea
Vladi Cnejevici
Andrei Maria Tiberiu (Smiley)
Florin Grozea (Hi-Q)
Marian Ionescu (Directia 5)
Mihai Georgescu (Bere Gratis)
loading...
2 comentarii. Posteaza un comentariu
|
07-05-2009 17:04 de impy4ever
Nu, nu si nu! ! Mi se pare ca toti tontii care s-au semnat mai sus se abat de la calea "cea buna". E limpede ca banii incep sa-si piarda unilateralitatea, tot mai multe lucruri incep astazi sa se masoare si in altceva decat in bani. Reutilizarea domeniului public, pirateria, licentele libere, voluntariatul o demonstreaza. Claustrarea prin prelungirea termenelor nu face decat sa ne indese mai bine in vartelnita banilor, e doar o Fata Morgana care, in final, nu aduce noi venituri, ci un nou strat de praf pe materialele (re)ajunse inaccesibile.
Era bine in vremea lui Mozart, cand se plagia la drumul mare - atunci muzicienii adevarati se remarcau prin alte virtuti, nu prin aceea de a apara trei note firave ca pe cea mai de pret comoara. Sau le aparam pentru ca ne e teama ca altele nu vom mai putea nascoci prea curand? Termenele lungi pentru drepturile intelectuale sunt de fapt expresia profesionalismului tot mai subred de care dau dovada creatorii din toate domeniile. Ne laudam pe de-o parte ca suntem postmoderni, ca noi citam si recontextualizam ce s-a creat inainte, si apoi platim dari grele pentru demersul asta? Totul mi se pare ca ajunge sleit, eu pot inregistra un album in care sa ma aud facand treaba mare si apoi sa dau cu el in judecata pentru plagiat sau sa cer procente pentru "covers" catre orice muritor dotat cu un intestin gros. O porcarie!
Cristian Vararu, compozitor
|
|
13-04-2011 10:45 de Suprud
catre Cristian Vararu: nu cred ca esti compozitor; ar fi stupid sa fi. tocmai de-aia si precizezi ca esti. pentru ca vrei sa convingi lumea de o minciuna. interesul unui autor este acela de a-si prelungi perioada dreptului de autor, adica a castigului concret. ca tu nu doresti sa castigi inseamna ca ori nu esti compozitor ci, din contra, din gasca celor care se plaseaza impotriva platii drepturilor de autor. ori, daca esti compozitor, autor, esti prost de-a binelea. cum adica sa nu vrei bani? asta e ipocrizie.
|
|