|
cronos
Senior member
51 mesaje
|
Re: ...
scris pe 18 apr 2010 19:40 de cronos
Pai nush, din moment ce poezia este arta, iar arta porneste din suflet... in concluzie o poezie nu poate fi falsa.
Poezia ca stare creata de un act artistic adevarat nu poate fi falsa.
De acord.
Editat de cronos pe 18 apr 2010 19:51
|
 sus |
|
MuzicaBuna
Senior member
147 mesaje
|
Re: ...
scris pe 18 apr 2010 19:46 de MuzicaBuna
Deci ce e fals nu poate fi poezie.
De acord.
Dar cati dintre noi avem cu adevarat senzori pentru "fals"?
Erm... nu stiu cati avem acel senzor, insa teoretic tot de suflet tine. Din experienta proprie pot spune doar, ca atunci cand scriu versuri, scriu fiindca simt si scriu ceea ce simt, sau incerc sa dau cuvinte sentimentelor. Nu sunt neaparat versuri foarte bune, dar cu siguranta nu sunt false... Poate sunt naiv, dar sper ca toti care scriu poezii, scriu din acelasi motiv.
|
| sus |
|
minicoleta
Senior member
101 mesaje
|
Re: ...
scris pe 19 apr 2010 10:32 de minicoleta
Minicoleta..."plangacios-ne"...chestie de gusturi.
Important e poezia sa fie credibila ,asa cum este cea pe care o scrii tu,de exemplu...
Numai bine .
Multumesc, Cronos...acum ti-am largit "paleta" de ne-...in fine ti-am explicat anterior parerea mea. Credibile sunt toate POEZIILE... Subliniez POEZIILE nu chestiile cu randuri unele sub altele din dorinta de versificare...e o mare diferenta fara a avea ceva cu cei care vor sa scrie si nu pot...apreciez efortul lor. In rest, toate bune!
|
| sus |
|
minicoleta
Senior member
101 mesaje
|
Re: ...
scris pe 19 apr 2010 10:42 de minicoleta
Erm... nu stiu cati avem acel senzor, insa teoretic tot de suflet tine. Din experienta proprie pot spune doar, ca atunci cand scriu versuri, scriu fiindca simt si scriu ceea ce simt, sau incerc sa dau cuvinte sentimentelor. Nu sunt neaparat versuri foarte bune, dar cu siguranta nu sunt false... Poate sunt naiv, dar sper ca toti care scriu poezii, scriu din acelasi motiv.
Atunci cand un om VERSIFICA o face din cel putin doua motive principale (parere pesonala, necercetata):
1. asa cum am mai spus si cu alte ocazii, si cum ai punctat si tu aici..."incearca sa dea cuvinte sentimentelor" si aici intervine SAMBURELE poetic din fiecare, si pentru o astfel de categorie de oameni am un respect deosebit! Sunt unii care nu reusesc sa dea forma sentimentelor reusesc mai bine au mai putin bine, dar intotdeauna apreciez efortul lor, ii incurajez, este o forma de terapie pe undeva, o refulare de prea greul din suflet si astfel de categorie nu poate fi judecata si pusa la zid...Si dintre aceia care insista se aleg, mai tarziu, Poetii...unii cunoscuti in timpul vietii, unii mai putin cunoscuti...oamenii de valoare sunt cei mosdeti, intotdeauna...
2. cei care scriu pentru a epata, pentru a fi cool, pentru a impresiona ca sunt SCRIITORI, POETI, si versurile lor sunt jalnice dar se impaunneaza cu niste pene zgribulite de gaina pentru a parea importanti. Ei, pe acestia nu ii pot eu suferi si din pacate sunt multi care mai scot si maculatura pe piata, colorata si stralucitoare. Si se intituleaza de buna voie si nesiliti de nimeni maaaaari POETI, creatori de arta!
Concluzie: a fi POET e lucru mare si in nici un caz, AUTOINTITULAT...asta ca sa-i dau, pe undeva dreptate si lui CRONOS...
Numai bine! 
Editat de minicoleta pe 19 apr 2010 10:48
|
| sus |
|
micutz_pufos
Newbie
2 mesaje
|
Re: Creatii literare
scris pe 14 mai 2010 03:20 de micutz_pufos
Uneori cand privim stelele, ne putem imagina ca asemenea lor suntem si noi pentru Dumnezeu, si ca stralucirea fiecareia este dragostea care o impartasim cu cel de alaturi.
Chiar daca stelele par identice si arata de parca ar fi ”aruncate” pe cer, ele sunt foarte diferite si unicate, fiecare avand un loc foarte important in galaxie, asa cum si noi avem un rol foarte important pe pamant: de a iubi si de a raspandi iubire. Nu credem atunci cand stelele ”ne spun ca ne iubesc”, dar simtim caldura pe care o emana si dragostea pe care ne-o poarta atunci cand le privim.
Cand esti trist, priveste o stea si iti vedea seama ca nu esti niciodata singur, si ca cineva te va iubi indiferent de pretul care ar fi la mijloc (care nu are nici o valoare in fata dragostei).
Cea mai mare datorie a ta pe pamant e sa iubesti, si nu de a cheltui sau de a avea mai mult ca ceilalti. Priveste odata spre cer si apoi in inima ta, si iti vei da seama ca tot ceea ce conteaza e sentimentul, sufletul si…..iubirea.
Acestea sunt doar niste ganduri si cugetari. critici, aveti liber la critica....pt ca cel mai realist lucru e ca: imaginea unui bun creator este reflectata in privirea unu adevarat critic.
Astept parerile voastre 
|
| sus |
|
micutz_pufos
Newbie
2 mesaje
|
Re: Creatii literare
scris pe 14 mai 2010 03:24 de micutz_pufos
Iubire agatata printre spini
Ce-mi alini durerea si-nchizi rani
Doar tu ajuti sufletul sa mai respire
Si sa viseze la a stelelor sclipire.
|
| sus |
|
valeriu1979
Expert member
663 mesaje
|
Re: ...
scris pe 20 mai 2010 15:53 de valeriu1979
Atunci cand un om VERSIFICA o face din cel putin doua motive principale (parere pesonala, necercetata):
1. asa cum am mai spus si cu alte ocazii, si cum ai punctat si tu aici..."incearca sa dea cuvinte sentimentelor" si aici intervine SAMBURELE poetic din fiecare, si pentru o astfel de categorie de oameni am un respect deosebit! Sunt unii care nu reusesc sa dea forma sentimentelor reusesc mai bine au mai putin bine, dar intotdeauna apreciez efortul lor, ii incurajez, este o forma de terapie pe undeva, o refulare de prea greul din suflet si astfel de categorie nu poate fi judecata si pusa la zid...Si dintre aceia care insista se aleg, mai tarziu, Poetii...unii cunoscuti in timpul vietii, unii mai putin cunoscuti...oamenii de valoare sunt cei mosdeti, intotdeauna...
2. cei care scriu pentru a epata, pentru a fi cool, pentru a impresiona ca sunt SCRIITORI, POETI, si versurile lor sunt jalnice dar se impaunneaza cu niste pene zgribulite de gaina pentru a parea importanti. Ei, pe acestia nu ii pot eu suferi si din pacate sunt multi care mai scot si maculatura pe piata, colorata si stralucitoare. Si se intituleaza de buna voie si nesiliti de nimeni maaaaari POETI, creatori de arta!
Concluzie: a fi POET e lucru mare si in nici un caz, AUTOINTITULAT...asta ca sa-i dau, pe undeva dreptate si lui CRONOS...
Numai bine!
In primul rand salutare draga prietena, vei avea intotdeauna sustinerea mea in ceea ce faci, un sfat prietenesc:nu te opri niciodata din ceea ce faci pentru ca le faci bine.
nu am pierdut nici un rand din ceea ce mi-ai trimis pana acum.
|
| sus |
|
cronos
Senior member
51 mesaje
|
Re: Creatii literare
scris pe 3 iun 2010 15:56 de cronos
se da: Pe vecinu' Ticuta il inseala nevasta...
se cere: Cat timp ii trebuie sa se obisnuiasca cu asta?
|
| sus |
|
cronos
Senior member
51 mesaje
|
Re: Creatii literare
scris pe 3 iun 2010 19:19 de cronos
depinde de varsta!!!
(varsta lui Ticuta?!!!)
asa e!
la asta nu ma gandisem.
Editat de cronos pe 3 iun 2010 19:21
|
| sus |
|
adeeee
Newbie
1 mesaje
|
Re: Creatii literare lacrimi de sange
scris pe 17 iul 2010 19:09 de adeeee
|
| sus |
|
Agneta
Newbie
1 mesaje
|
Re: Creatii literare lacrimi de sange
scris pe 19 iul 2010 00:49 de Agneta
Foarte interesant capitol. O sa caut cartea...
|
| sus |
|
minicoleta
Senior member
101 mesaje
|
Re: Creatii literare lacrimi de sange
scris pe 1 oct 2010 18:33 de minicoleta
adica sa inteleg ca ti-a placut poezia mea?
|
| sus |
|
Claudiu_teodor
Newbie
2 mesaje
|
Re: Creatii literare lacrimi de sange
scris pe 5 feb 2011 21:25 de Claudiu_teodor
Nu stiu daca mai este de actualitate...totusi am decis sa ofer si eu ceva.
Vise fragmentate
Te cufunzi in vise in uitari si in dimensiuni diferite si felurite.Iti imaginezi si desavarsesti intotdeauna nazuintele tale in raport cu ce iti poate oferii lumea.Dar cum de niciodata nu ne amintim ce visam? Cum de reusim sa nu gandim rational ci pur instinctiv in acele momente? Oare ne incercam norocul si in vise avem parte de ceea ce refuzam in realitate? Sau pur si simplu ne conchidem in alta dimensiune a materiei si reusim sa patrundem paradoxurile creierului? Ducem oare o viata dubla? In vis e greu sa iti amintesti de realitate si daca o faci te trezesti...dar in realitate lucrurile stau un pic diferit...nu putem concepe visul decat ca pe un element abstract de care suntem partial constienti doar in acele momente.Am explica si senzatiile de deja-vu astfel...avem impresia ca am mai vizitat un loc ca am mai facut aceiasi actiune intr-un anumit moment din viata, din realitate...dar suntem acolo fizic doar in asa numita realitate.De aici am putea observa ca in vis creierul nostru ar intui intruziunea realitatii intr-un anumit moment din viitorul apropiat.Ar fi previziune?
Sau am putea defini visul ca fiind procesul in care omul intra intr-o intelegere mai profunda a adancurilor subconstientului? A propriilor emotii,dorinte,temeri.A scopului sau mai precis in viata? Sau pur si simplu am adanci misterul propriei noastre constiinte? Caci prin intruziunea noastra in adancurile constiintei noastre am ajunge la premiza initiala...la geneza alegerii la pruncul ratiunii.Am putea alege sa renuntam la ratiune dar am viola legea conform careia omul este facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu...astfel am reusi sa ne indepartam invariabil de originea divina creeand noi erezii.Poate de aceea omul nu poate concepe intr-un vis decat doua dimensiuni ale iluziei: visul partial care implica o anumita stare de veghe ...din care te poti trezi in orice moment si visul complet in care stare corpului omenesc in raport cu ratiunea exercitata fata de realitate este nula...nu stim ca visam si nu ne trezim decat atunci cand creierul decide ca este cazul sa revenim la cealalta iluzie mai avansat creata.Banuim o anumita neregularitate in somnul nostru care produce acest fenomen diferit de oricare altul.In vis ai si alegerea de a rationa dar o poti inabusi instinctiv.Poate ca in vis exista cu adevarat alegerea divina.Ratiune sau instinct.Om sau animal.Dar atunci nu am reusii sa fim monoteisti ci am devenii proprii nostrii zei in vise...nu ne-ar impiedica nimic sa desavarsim o lume dupa chipul si asemanarea noastra.Poate ca suntem victimele unui vis noi in aceste momente.Si atunci cand s-ar incheia visul? Ar fi probabil sfarsitul unei civilizatii.Dar aceiasi intrebare trebuie sa o cautam in momentul in care ne trezim...ce s-a intamplat cu lumea visului? Nu o mai constientizam oare pentru ca a fost stearsa din realitatea aparenta..pentru ca prin dezodamantul visului am epurat o intreaga civilizatie si lume in mai putin de o secunda?Pentru ca singura urma lasata este in mintea noastra dar se sterge si aceea foarte rapid?
Inca nu avem aceste raspunsuri si probabil atunci cand vom reusi sa inducem visul ca stare alternativa a realitatii vom reusi sa intelegem creatia divina cu adevarat si scopul nostru in acest univers,in acest vis...caci pana la urma unul din scopuri este trezirea....
|
| sus |
|
Claudiu_teodor
Newbie
2 mesaje
|
Re: Creatii literare lacrimi de sange
scris pe 5 feb 2011 21:25 de Claudiu_teodor
Nu stiu daca mai este de actualitate...totusi am decis sa ofer si eu ceva.
Vise fragmentate
Te cufunzi in vise in uitari si in dimensiuni diferite si felurite.Iti imaginezi si desavarsesti intotdeauna nazuintele tale in raport cu ce iti poate oferii lumea.Dar cum de niciodata nu ne amintim ce visam? Cum de reusim sa nu gandim rational ci pur instinctiv in acele momente? Oare ne incercam norocul si in vise avem parte de ceea ce refuzam in realitate? Sau pur si simplu ne conchidem in alta dimensiune a materiei si reusim sa patrundem paradoxurile creierului? Ducem oare o viata dubla? In vis e greu sa iti amintesti de realitate si daca o faci te trezesti...dar in realitate lucrurile stau un pic diferit...nu putem concepe visul decat ca pe un element abstract de care suntem partial constienti doar in acele momente.Am explica si senzatiile de deja-vu astfel...avem impresia ca am mai vizitat un loc ca am mai facut aceiasi actiune intr-un anumit moment din viata, din realitate...dar suntem acolo fizic doar in asa numita realitate.De aici am putea observa ca in vis creierul nostru ar intui intruziunea realitatii intr-un anumit moment din viitorul apropiat.Ar fi previziune?
Sau am putea defini visul ca fiind procesul in care omul intra intr-o intelegere mai profunda a adancurilor subconstientului? A propriilor emotii,dorinte,temeri.A scopului sau mai precis in viata? Sau pur si simplu am adanci misterul propriei noastre constiinte? Caci prin intruziunea noastra in adancurile constiintei noastre am ajunge la premiza initiala...la geneza alegerii la pruncul ratiunii.Am putea alege sa renuntam la ratiune dar am viola legea conform careia omul este facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu...astfel am reusi sa ne indepartam invariabil de originea divina creeand noi erezii.Poate de aceea omul nu poate concepe intr-un vis decat doua dimensiuni ale iluziei: visul partial care implica o anumita stare de veghe ...din care te poti trezi in orice moment si visul complet in care stare corpului omenesc in raport cu ratiunea exercitata fata de realitate este nula...nu stim ca visam si nu ne trezim decat atunci cand creierul decide ca este cazul sa revenim la cealalta iluzie mai avansat creata.Banuim o anumita neregularitate in somnul nostru care produce acest fenomen diferit de oricare altul.In vis ai si alegerea de a rationa dar o poti inabusi instinctiv.Poate ca in vis exista cu adevarat alegerea divina.Ratiune sau instinct.Om sau animal.Dar atunci nu am reusii sa fim monoteisti ci am devenii proprii nostrii zei in vise...nu ne-ar impiedica nimic sa desavarsim o lume dupa chipul si asemanarea noastra.Poate ca suntem victimele unui vis noi in aceste momente.Si atunci cand s-ar incheia visul? Ar fi probabil sfarsitul unei civilizatii.Dar aceiasi intrebare trebuie sa o cautam in momentul in care ne trezim...ce s-a intamplat cu lumea visului? Nu o mai constientizam oare pentru ca a fost stearsa din realitatea aparenta..pentru ca prin dezodamantul visului am epurat o intreaga civilizatie si lume in mai putin de o secunda?Pentru ca singura urma lasata este in mintea noastra dar se sterge si aceea foarte rapid?
Inca nu avem aceste raspunsuri si probabil atunci cand vom reusi sa inducem visul ca stare alternativa a realitatii vom reusi sa intelegem creatia divina cu adevarat si scopul nostru in acest univers,in acest vis...caci pana la urma unul din scopuri este trezirea....
|
| sus |
|
Heshu
Newbie
1 mesaje
|
Re: Creatii literare
scris pe 2 iun 2011 21:06 de Heshu
Somnul nostru
Vantul inca ne mentine plutirea. Ne permite sa visam si sa dam culoare destinatiei noastre, dar ziua e din ce in ce mai scurta si aripile noastre incep sa se usuce usor usor pana cand vor cadea. Realizand toate astea incercam sa ne apropiem de pamant dar solul s-a schimbat de cand nu l-am mai vazut. Noi si pamantul acum nu mai suntem prieteni. Tarana ne-a uitat asa cum si copacii si-au intors privirea; doar niste pasari de prada ne mai dau tarcoale dar nici macar pofta lor de carne nu o mai satisfacem.
Ne-am indepartat de soare fara sa ne dam seama ca noi eram cei care il faceu sa arda. Cand a gustat din singuratate a inceput sa se stinga. In celalalt capat de lume luna isi plange fratele. Nici noaptea nu ne mai primeste in bratele ei.
Suntem aproape de sfarsit si nu mai avem unde sa dormim...
|
| sus |
|
newfannny
Expert member
991 mesaje
|
Re: Creatii literare
scris pe 2 dec 2011 00:29 de newfannny
Banii sunt un supliment pentru trup , pentru suflet sunt un demon al fiecarei dorinte pe care o avem .
|
| sus |
|
|
|
|
|
