Ieri am participat la un eveniment extraordinar. Este vorba despre spectacolul caritabil pe care il organizeaza Razvan Mazilu in fiecare an, pentru sprijinirea liceelor de dans din Romania. Un gest admirabil, mai ales pentru ca la evenimentul din acest an au participat nume sonore, oameni care mi-au facut o mare placere.
Anuntat la ora 20.00, spectacolul a inceput pe la si jumate, cu povestea unei eleve si implicit a liceului de coregrafie din Bucuresti. Un panou urias in spatele scenei a putut difuza secvente din exterior, ziua de lucru a unui balerin, problemele de la liceul de dans si - un deliciu - Marcel Iures, citind din Jurnalul lui Nijinski.
Au dansat, fireste, Razvan Mazilu, Monica Strat, Marius Urzica impreuna cu echipa de balet sportiv, Monica Petrica (care este in top trei cele mai slabe femei din lume), elevii liceului de coregrafie, Monique Schnder (care a avut un moment exceptional, o trecere prin viata de la nastere pana la moarte, amuzant, dinamic), Minunatul Gigi Caciuleanu, iar in final, au cantat cei de la Vita de Vie o piesa frumoasa... Praf de Stele. Eveniment prezentat de nelipsita Mihaela Radulescu, care a incercat sa fie Andreea Marin prin tonul cald si umorul auto-impus, a durat trei ore si a fost un succes.
Muzicici alese pe fundal, emotie si din public, si dinspre scena, aclamatii si buchete de aplauze...
Din cand in cand, pe panoul elecrtic aparea cate o intrebare de genul: "De ce nu cade soarele?" sau "Cand stii ca ai devenit om mare?", intrebari la care am tinut sa raspund, macar pentru a-mi demonstra, inca o data, ca cele mai simple lucruri sunt, de fapt, cele mai complicate.
Frumos eveniment, iar pentru cei care stiu despre incidentul cu "tinuta necorespunzatoare", vreau sa spun ca la Opera Romana nu se cere costumul la dunga, ci sensibilitate si pofta de frumos...