Ma “dadeam” pe Facebook mai devreme si am gasit o piesa,
postata de Sanda Nicola. Malo – Bebe. Mi-a trezit zeci de amintiri. Acum patru
veri am fugit in Italia, unde erau tatal meu si inca niste prieteni. Am stat o
luna. Nu pot spune ca a fost cea mai frumoasa luna din viata mea, pentru ca nu
reuseam sa ma obisnuiesc cu alt stil de viata, de nutritie si de distractie.
Mai ales ca nu suport italienii, prin prisma “urii” fata de romani si din cauza
faptului ca se dau toti cu gel, spuma sau ulei pe par.
Oricum, in acea perioada, televiziunile muzicale din Italia
difuzau piesa asta in draci. Atunci, desi imi placea, mi se parea ca nu se mai
termina. Niciodata. Ea se mai termina, dar incepea imediat dupa inca doua
clipuri.
Acum imi aminteste de constructiile frumoase din piatetele
din centrul Florentei, de tinerele care fumau numai pe strada (inca de pe
atunci se daduse legea cu fumatul in spatii inchise), de drumurile stramte si
de cetatile din Siena.
