Petrica Americanu - America, America

Plina de insatisfactii ocupatie mi-am gasit caci rar imi este dat sa gasesc un manelisto-folclorist cu substanta. Si mai rari sunt cei care folosesc maneaua drept punte intre doua culturi. Atunci cand planetele se aliniaza insa si culmile penibilului sunt cucerite fara efort, ei bine atunci si numai atunci apar personaje de valoarea lui Petrica Americanu'.

Artistul ataca doua teme principale ale primilor colonisti: alienarea de familie si sentimentul unui nou inceput. Din nefericire nu se opreste aici si se ataseaza vestimentar si de cowboys, arborand palaria traditionala, asezonata cu doua femei. Contopirea spirituala in cultura adoptiva devine completa in momentul in care dl. Americanu pune in scena o versiune modernista a evenimentelor ce s-au soldat cu asasinarea lui Kennedy.

Nefiind insa suficient documentat si neavand un buget pe masura aspiratiilor, reinterpretarea asasinarii se transforma intr-o plimbare prin parc, Jackie Kennedy dedublandu-se. Spre marea mea dezamagire lipseste lunetistul de pe colina dar Americanu' isi gaseste sfarsitul artistic in traditionalul stil romanesc: prin ciroza.

Scurt mesaj de peste oceane:

"Mii si sute de romani, toti din tara am plecat
La o viata cu trai bun, dor de casa n-am uitat
De necaz si suparare am sa beau pana am sa mor
Viata asta e trecatoare de dragul romanilor."

* de la blazzaj citire; cu multumiri maestrului hEfe