Muzica ma intelege: ma bucura, ma binedispune, ma compatimeste, ma alina.

Da, muzica este prietenul ideal. Poate este mult spus, dar cu siguranta muzica nu iti va intoarce spatele, nu te va trada si nici nu iti va face vreun rau vreodata.

Despre ce vorbesc? Despre acele momente in care fie adrenalina, fie tristetea ne indeamna sa ascultam muzica. Dar nu oricum sau orice! Ne alegem muzica in functie de diferite criterii. Astfel, ascultam o anumita muzica, fie pentru ca nu avem de ales (altcineva are autoritatea), fie ca ne lasam in mana radioului, pentru ca ne place si dam play albumului preferat, pentru ca este genul care se asculta in grup sau intr-o anumita comunitate din care faci parte, sau pur si simplu, pentru ca asa se nimereste.

Oricum ar fi, trebuie sa dam o anumita importanta situatiei in care ascultam muzica si sa identificam modul in care ne facem alegerile muzicale. De ce? pentru ca doar astfel ne intelegem pe noi, observam cu ce stil ne identificam si daca muzica respectiva este acel prieten permanent sau unul de moment. De multe ori, stilul muzical preferat ne determina, chiar fara sa ne dam seama, sa adoptam o anumita tinuta, un anumit comportament, o anumita viata. Si desi nu este normal, suntem judecati in functie de alegerile noastre muzicale.

Aruncam cu pietre in cei care asculta manele. Haideti totusi sa privim putin psihologic. Sunt persoane care asculta maneaua din cauza faptului ca este inspirata din muzica greceasca- si din pasiunea pentru cea din urma, se pot regasi in genul autohton controversat.
Ce stari determina masa sa asculte acest gen de muzica? In general spiritul de petrecere, veselia, dorinta de distractie.


Exista totusi si persoane care prefera aceste gen tocmai prin prisma faptului ca muzica respectiva empatizeaza cu starea ascultatorului, de regula, o stare trista, mohorata.


Si veti sari si veti spune: 'si eu sufar, sunt trist, dar nu ascult manele'! Sunt oameni si oameni, trebuie sa stim sa toleram si sa respectam dreptul la opinie al fiecaruia, fara sa ii aplicam o eticheta negativa. Mai grav este ca sunt unii care au prejudecati si neaga a se numara printre ascultatorii acestui gen.

De cativa anu buni incoace, nu mai este nici un secret, maneaua este o afacere profitabila iar cantaretii renumiti ai genului au devenit peste noapte magnati. Este acesta un lucru rau sau unul bun?

Sa privim neutru: majoritatea interpretilor sunt rromi, daca nu ar practica aceasta meserie, cu siguranta ar face multe altele, poate nu atat de 'laudabile'. Dar nu dezbatem problema aceasta, ci incercam sa oferim o perspectiva motivationala a ascultarii acestui gen.

Fac apel la seriozitatea voastra si la omenie, as vrea sa ne dam seama impreuna de factorul motivant l aplecarii spre acest gen, fara a jigni impatimitii , fara a aduce acuze, fara a folosi cuvinte urate si fara a fi 'pe contre' cu ceilalti utilizatori.

Altfel spus, pe langa motivatiile de mai sus, sa incercam sa raspundem impreuna la urmatoarele intrebari:
1.Ce determina ascultatorul sa aleaga manelele?
2.De ce se regaseste in acest gen si nu se regaseste in muzica clasica, balade rock sau blues-uri?