Marti, 15 august 2006, de la ora 20, pianistul Harry Tavitian va concerta la Valenii de Munte. Intitulat „Jazz la Universitate”, recitalul va avea loc la Casa de Cultura din localitate si face parte din programul Universitatii Populare „Nicolae Iorga”.

„Revin cu mare placere la Valenii de Munte. Iarna trecuta am avut un prim recital aici, pe care l-am numit „Lectia de jazz”. Caldura si deschiderea sufleteasca a publicului si seriozitatea organizatorilor m-au facut sa ma simt minunat. Invitatia de a participa la Universitatea Populara „Nicolae Iorga” este o deosebita onoare pentru mine, mai ales ca marele savant roman a fost extrem de apropiat de armeni” declara Harry Tavitian.

Acest eveniment artistic se potriveste perfect cu insusi spiritul Universitatii Populare intemeiate de Iorga. Iata ce scria ziarul Ziua din 8 decembrie 1937: „In paginile ziarului nostru am mai vorbit despre Universitatea libera a d-lui profesor N. Iorga. Marele nostru istoric si carturar este un infocat adept al invatamantului liber, cu totul independent de rigorile regulamentului scolar. [...]
Cursurile acestei Universitati functioneaza pe timp de vara; pe langa cursurile zilnice in care se predau probleme din diferitele ramuri ale stiintei, se organizeaza si manifestatii artistice si culturale oferite de artisti de frunte ai scenei noastre”.

Tavitian se declara impotriva jazzului invatat in Facultatile de muzica iar atitudinea lui referitoare la modul in se poate invata jazzul este cu totul asemanatoare celei a marelui Iorga: „Dupa anii ’50, jazz-ul a inceput sa intre in scoli, in universitati; eu consider ca nu a fost un lucru prea fericit. Jazz-ul, in cele mai valoroase forme ale sale, cu cei mai buni muzicieni ai sai, este jazz-ul care-si urmeaza structura originara: marii titani ai jazzului, de la Armstrong pana la Thelonious Monk au invatat unii de la altii, nu in scoli.

Deci, nu cred ca muzicienii care au inceput sa fie produsi pe banda, iesiti de pe bancile universitatilor de jazz, vor lasa ceva in urma. Ei cred ca jazz-ul se poate invata la scoala. Ca o profesie... Este o utopie. Jazz-ul se simte, se desluseste si apoi devine creatie proprie sau nu mai devine nimic”.