Dupa ce am reusit sa ratez toate concertele de J-Rock organizate in ultima vreme in Romania, a venit momentul sa vad si eu cu ce se mananca si, de ce sa nu recunosc, sa verific o serie de idei preconcepute pe care le aveam despre public si despre show in sine. Deci, fara sa fi vazut Guild, Anli Pollicino sau Orochi, am aterizat vineri seara (a se citi foarte devreme vineri seara)in The Silver Church, la concertul HITT.

Stiam ca ora de inceput e 18.00, insa am ajuns in TSC ceva mai tarziu, cam la jumatatea concertului Monarchy. Monarchy este o trupa romaneasca de progressive metal relansata in 2009, ce urmeaza sa scoata pe piata primul material discografic, si, desi nu vad nicio legatura intre progressive metal si ce canta HITT, Monarchy deschide si concertul din Sofia, de pe 1 Octombrie.

O sa spun de la inceput: sonorizarea nu a fost punctul forte al serii, insa, la Monarchy, sunetistul era probabil in pauza de cafea, pentru ca solistul s-ar fi auzit la fel de bine daca ar fi cantat la peria de par. Totusi, este clar ca Monarchy are doua mari plusuri: piese care "dau bine" live si un vocal care stie sa fie frontman, chestie destul de rara pe plaiurile noastre.
Dar sa trecem la HITT! Artistul japonez, pe numele adevarat Suzumura Hitto, si-a inceput show-ul fix la ora stabilita, cu toate ca in fata scenei nu erau adunate mai mult de o suta de persoane. Chiar daca in Romania exista public de J-Rock, se pare ca e o nisa mult prea ingusta si nu stiu cat de rentabil este pentru un artist sa calatoreasca pe un alt continent si sa sustina un concert cu sala aproape goala.

Cu un stil ceva mai cuminte decat alte trupe japoneze, HITT este totusi o aparitie si stie sa faca show, chiar daca in acest caz show-ul include aranjarea parului si o serie de miscari ce incearca parca sa combine hula-hoops cu Macarena. Sper ca fanii care citesc recenzia aceasta sa nu inceapa sa arunce cu pietre inainte sa auda lucrurile bune pe care le am de zis: Hitto are o voce grozava si, atat timp cat canta impecabil, poate sa dea din solduri pe scena cat are el chef. Dupa un adorabil "Hitto sick" (imagine the Japanese accent) a reusit sa interpreteze Sakura Romance perfect, deci i se iarta multe. O alta calitate a lui este ca interactioneaza foarte bine cu publicul.

Si, daca tot am inceput sa vorbesc despre public, am reusit sa imi confirm una dintre ipoteze: media de varsta e undeva pe la 16-17 ani, fanii stiu tot ce misca in materie de J-Rock, J-Pop, K-Pop etc. si NU SE DEZLIPESC DE SCENA! Putini, dar foarte devotati, unii dintre ei au venit chiar cu doua ore inainte pentru a-si asigura un loc in fata, si, oricat am incercat sa caut o veriga slaba si sa fac cateva fotografii de aproape, nu am reusit sa trec de randul doi.

Am abandonat incercarile destul de repede, amintindu-mi cat de frustrant e sa pazesti scena cateva ceasuri pentru ca apoi sa vina cineva sa-ti ia locul, si m-am refugiat mai departe, pentru a urmari show-ul. Timp de aproape doua ore, HITT a trecut de la clape la microfon, a cantat, a dansat si, cel mai important, si-a tinut fanii in priza. Am remarcat cu surprindere ca unii copii din primul rand stiau versurile in Japoneza. Parca pentru a le rasplati eforturile, artistul a venit cu lectia invatata... de fapt, a venit cu o foaie de hartie pe care avea cateva cuvinte in romana, dar intentia conteaza.

In concluzie, HITT se adreseaza unei nise inca foarte restranse in Romania. Exista doua posibilitati: esti fan al genului, caz in care concertul de aseara a reprezentat evenimentul anului, sau urasti genul, caz in care o sa strambi din nas si o sa spui ca asta nu e muzica sau ca tipul e cel mult vulgar (da, am auzit aseara ambele pareri). Concluzia mea personala este ca HITT e un artist talentat, si ii apreciez talentul, chiar daca muzica lui nu e chiar "my cup of tea".

Fotografii de la eveniment puteti vedea aici.