Szia! Nu stiu pentru voi, dar pentru mine azi se incheie o saptamana de intense reamintiri ale weekendului trecut. Adica
Sziget. Da, al' din Budapesta. Iar acum o sa ma refer fix si exact la amintirile legate de
concertul R.E.M. Da, magnificul concert.
Acu' o saptamana, pe vremea asta, ma pregateam pentru lungul drum cu trenul spre destinatie. Ajunsi in Budapesta am luat-o la pas spre insula, pentru ca
ungurii au o capitala frumoasa si de plimbat si cascat gura prin ea.
Bun. Luam bilete bla bla se face
21.30, incepe concertul R.E.M., noi tot ratacind pe insula. Pe la fara un sfert am reusit sa ne altaturam puhoiului din fata si din dreapta si din stanga scenei principale/main stage/nudge scene pud/tot aia. Extaz.
Cu adevarat extaz! Si eclipsa de luna. Partiala. Prinsa pe camera foto, desigur.
Ce a fost putin ciudat spre foarte ciudat este ca nu stiu cum s-a facut, dar
eram inconjurati de niste statici, oameni cu zambetul pe buze, dar chiar intepeniti. Unu' nu dansa, unu' nu canta, unu' nu-si manifesta bucuria. Si toate astea pana la bis, la
`Loosing my religion`, cand multitudinea de fani s-a dezlantuit! Ma gandesc ca asa ar fi trebuit sa fie toti, absolut toti, inclusiv staticii de care va ziceam, pe tot parcursul concertului. Sau poate era veselia noastra prea ostentativa [indoi-m-as].
Inainte de ultima piesa, cand Michael Stipe multumea publicului,
am luat-o la fuga spre scena la care presta Goran Bregovic. Am fugit, la propriu, caci era departe, iar cantarea lui incepuse in acelasi timp cu cea a celor de la R.E.M. Am prins fix ultima melodie, fix de la inceput:
Kalashnikov. Perfect!
Pan` pe la 6 dimineata am facut frigul pe insula si ne-am agitat pe la `cluburile in aer liber` si am observat atent fauna si flora locului.
Marcant,
toatal marcant, a fost impactul cu budele. Bude d-astea, ecologice, de plastic dur, ca la noi, numa` ca aveau apa, hartie igienica si.... lumina! Ah, da, si oricat de folosite erau, nu puteau!
Fara nici o legatura cu toaletele, mergeti la Sziget! La anu`. Va indemn serios.
p.s. 1 : e fascinanta lumea aia de peste tot, beata de fericire, atat la propriu cat - mai ales - la figurat, ce
nu atenteaza la fericirea ta [a se citi nimeni nu e agresiv, fiecare-si vede de ale si ai lui, poti vorbi cu oricine si poti pleca oricand, n-o sa te ia nimeni la bataie, dar fii sigur ca o sa imparta cineva sticla de vin cu tine.]
p.s. 2 : nu toata lumea stie pe acolo engleza, limba atat de uzitata pe la noi, insa nici n-ai nevoie sa memorezi intrebarile de baza de pe insula ca `Kerek egy korso sort` [vrei o bere] sau `Van tuzed` [vrei un foc] pentru ca
toata lumea stie limbajul semnelor.
loading...
|
22-08-2008 21:51 de noone
mi-a placut ce ai scris, ai recreat pt mine atmosfera de la sziget, pt ca n-am ajuns acolo..pe 15 am fost in budapesta dar am preferat praga pt al doilea concert rem la care asist. si da, m-au frapat si pe mine oamenii cu mainile in san care nici macar nu-si miscau buzele, daramite sa mai danseze dupa muzica. aveam un asemenea specimen, pensionar pesemne, care statea cu mainile in solduri in fata mea si eu ma chinuiam sa sar in spatele unor cehi de 2 metri (si nu exagerez, cea mai bine hranita rasa din lume ). noroc cu michael stipe ca a venit "peste" noi la the one i love si i-am dat un cot mosului - duca-se! am stat si eu lateral de grupul de cehi gigantici, oameni f civilizati dealtfel. nu tu bataie, decat o cearta "nevinovata" pt ca se arunca cu apa peste public...budweiser la greu, cred ca imi voi aminti mereu de rem cand voi bea berea asta.
si eu cantand toate melodiile, in extaz, pt ca-mi place ff mult formatia, damn it!!! si mi-au cantat preferatele mele...bla..bla...pe cand in romania asa atmosfera, asa muzica, oare????!!!!
|